Road trip prin Toscana #5 – Val d’Orcia

Intr-o dimineata innourata si vestitoare de ploaie am plecat sa descoperim Val d’Orcia, valea din Toscana cu peisajele tipice din cartile postale. Eram putin dezamagiti ca poate nu vom profita de ea din plin din cauza vremii ce se anuntase, insa nu ne-am dat batuti si cu fiecare kilometru parcurs intelegeam de ce a fost inclusa in patrimoniul UNESCO. Val d’Orcia a fost recunoscuta oficial pentru frumusetea sa in 2004, insa peisajele sale i-a incantat pe pictori inca din epoca renascentista. Ceea ce se vede astazi este rezultatul apelor marii ce s-au retras si au lasat locul unui pamant argilos ale carui coline au fost sflefuite de mana omului pentru a putea cultiva campuri intinse de cereale. Ne-am pierdut voluntar printre ele si am vagabondat pe drumuri cat mai singuratice ca sa putem profita in liniste si sa ne putem opri fara grija pe marginea drumului. Road trip-ul in Val d’Orcia a fost in alt timp, ne-a deconectat de tot si de toate. Tare bine trebuie sa le fie oamenilor aia care traiesc cocotati in varful colinelor la zeci de km de orase, de centre comerciale si de tot zbuciumul cotidian!

Trei zile am colindat Val d’Orcia insa nu au fost indeajuns si am regretat ca nu am ales sa stam mai mult. Am prins si ploaie si soare si trei curcubee. Am vazut lanuri intinse de o culoare galbena-maronie ce-si schimbau nuanta in functie de umbra norilor si de razele soarelui, drumuri presarate cu chiparosi, unii in grup, altii singuratici erau plantati la intamplare pe campuri, livezi ruginite de vita de vie, orase si sate medievale fiecare cu farmecul sau aparte, vitrine pline cu sticle de vin, terase cu vedere panoramica cat cuprindeai cu ochiul. Toate au fost savurate, fara mila.

Castiglione d’Orcia, Montalcino, Pienza, Radicofani, San Quirico d’Orcia, Bagno Vignoni sunt cateva dintre localitatile cu sarm ce merita un detur. Am trecut prin cateva si a fost suficient sa fim cuceriti de frumusetea locurilor dar si a diferitelor produse locale. Spre exemplu, in Pienza ne-am delectat papilele cu branza pecorino. Este o branza de oaie si se gaseste in diferite stadii de afanare, simpla sau cu diferite arome. Pretul este destul de piperat, cea simpla costa 12€/kg iar cea cu trufe 24€/kg, gustul insa este divin. Am crezut ca vom ajunge si cu ceva acasa insa nu a fost chip. Tot din Pienza am luat si un ulei de masline extravirgin presat la rece, la fel de piperat la pret, insa avea apelatiunea de origine controlata ceea ce ne-a asigurat. Si ca sa nu ne uscam gatlejurile ne-am luat si o serie de doua vinuri de Brunello di Montalcino de la una din cele cateva vinoteci din Montalcino. Preturile sunt aceleasi peste tot si-ti poti alege diferite combinatii de sticle de vin. Atentie insa la anul de productie, unii sunt mai buni ca altii si o conversatie cu domnul somelier nu strica inainte de a cumpara.

Montalcino este un oras cocotat la 600m strabatut de magazine artizanale si vinoteci la tot pasul. Este vestit pentru podgoriile ce-i stau la poale din care se sustrage binecunoscutul Brunello di Montalcino, un vin produs 100% din soiul sangiovese ce da un gust sec si lejer acidulat, un bun acompaniator bucatariei italiene. Orasul l-am gasit ascuns dupa nori, proaspat plouat, insa foarte animat de localnici si de cei cativa turisti. In Montalcino ai de urcat si coborat pante destul de inclinate si nu trebuie ezitat sa te asezi la o terasa sa-ti tragi sufletul si sa admiri zidurile si stradutele medievale, forfota orasului inca de la primele ore cand se deschid magazinele pentru primirea marfii, savurand un expresso proaspat la o masa pe marginea trotuarului. Noua asta ne-a inspirat Montalcino, chiar daca vremea a fost gri.

Montalcino

Drumul nostru preferat din Val d’Orcia este spre San Quirico d’Orcia. Dupa ce am traversat un pod lung, ne-am oprit chiar pe marginea soselei pentru ca la stanga aveam dealuri undulate iar la dreapta un palc de cativa chiparosi aterizati in mijlocul campului. Am trecut de vreo 4 ori pe langa zona asta si de 3 ori ne-am oprit.




Acest palc de chiparosi se spune ca sunt cei mai fotografiati din Toscana si ca primavara sau vara cadrul verde sau galben al campului de grau ce-i inconjoara da posibilitatea unor fotografii superbe.

San Quirico d’Orcia se alatura si el celorlalte orase medievale ce infrumuseteaza Val d’Orcia. Situat la mijlocul drumului dintre Montalcino si Pienza, l-am gasit linistit, doar zumzetul celor ce ieseau de la slujba mai rasuna in curtea catedralei ce se gaseste la cativa metri de la intrarea in oras. Ne-am plimbat pe aleea principala ce desparte practic orasul in doua iar intr-o ora eram inapoi la masina. In timpul primaverii si verii trebuie sa fie asaltat de turisti iar terasele pline. Nu am intalnit decat un grup de germani galagiosi, in rest totul a fost pe modul silentios.

San Quirico d’Orcia

IMG_5614
IMG_5633
IMG_5643
IMG_5649
IMG_5657
IMG_5662

Spre Pienza am luat-o la drum pe la sfarsitul amiezii, numai bine de admirat colinele scaldate in razele timide ale soarelui. Inainte de a ajunge in Pienza trebuie sa te uiti pe partea dreapta pentru a zari micuta capela Madonna di Vitaleta, cautata de toti pentru interesanta ei situare in mijlocul campului de grau, strajuita de cativa chiparosi. Pentru a o admira mai de aproape trebuie strabatut un drum forestier pentru a ajunge langa lanul de grau ce o inconjoara. Cea mai buna alegere ar fi niste biciclete si ajuns pe la asfintit pentru a putea surprinde cel mai bine umbrele din jurul ei.


Capela Madonna di Vitaleta

IMG_5707

Pienza sau orasul lui Papa Pius al II-lea de unde ii deriva si numele, este exemplul de oras renascentist urban reusit ce inspira iubire si romantism. La atmosfera contribuie bineinteles si cele doua cele mai cautate strazi din oras, Via del Bacio si Via del Amore, terasele panoramice de-a lungul zidurilor orasului si decorul floral din fiecare piateta ascunsa printre zidurile inalte ale locuintelor.

Nu degeaba Val d’Orcia a inspirat  si continua sa inspire de la omul simplu pana la regizori de film. Ambianta ei te relaxeaza total si te transpune intr-o stare de bine care iti da sentimentul ca trebuie sa revii negresit, cam vreo luna, intr-o mica ferma in mijlocul nicaierului doar sa stai si sa observi viata din jur.

Pienza











IMG_5825
Palcul de chiparosi la asfintit

Pentru celelalte povesti ale road trip-ului nostru prin Toscana selectati mai jos:

Cu bebe prin Toscana
Road trip prin Toscana #1 – O zi in Siena si o surpriza la inserat
Road trip prin Toscana #2 – Volterra, in orasul vampirilor
Road trip prin Toscana #3 – San Gimignano, orasul turnurilor
Road trip prin Toscana #4 – Printre colinele sieneze
Road trip prin Toscana #5 – Val d’Orcia
Road trip prin Toscana #6 – Montepulciano si drumul serpuit din Monticchiello
Road trip prin Toscana #7 – Pitigliano, unul dintre cele mai frumoase sate din Italia
Road trip prin Toscana #8 – O altfel de Toscana

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *