Weekend in Torino cu copiii

Am vrut in Provence insa nu a fost sa fie. A fost Torino.

Weekend-ul trecut am descoperit orasul asta care ne-a starnit curiozitatea de cele doua ori cand am trecut prin el.

Torino ne-a uimit de la prima suflare, de la prima gura de aer luata pe terasa apartamentului pe care l-am inchiriat. Am mers mult in weekend-ul asta, pentru ca Torino merita facut la pas lin, alocand timp locurilor prin care treci. E pacat daca nu reusesti!

Este un oras frumos, chit ca se spune despre el ca este un oras industrial, ca ce ai putea sa vezi interesant aici? Da, este locul unde Fiat a luat nastere, insa orasul pastreaza multe monumente istorice, biserici, cladiri care doar la simpla vedere iti scad frecventa pasilor d’apai sa mai intri inauntru…

Noi vom reveni cu siguranta inca o data pentru ca ne-au ramas locuri frumoase inca nevazute. Ce ne-a placut din cat am reusit sa vedem in 2 zile? Pai cam totul:

cei 24 km de arcade de-a lungul strazilor ce strabat orasul,

surprizele pe care le poti intalni la aproape orice colt de strada, un varf tuguiat de biserica, o arhitectura frumoasa a cladirilor, o statuie, un restaurant frumos amenajat pe o straduta departe de centrul orasului

piete care mai de care mai frumoase, mai mici sau mai mari,

Via Roma, Via Garibaldi, Piazza San Carlo, Piazza Castello,

piata de fructe si legume, de alimente, unde se gasesc si produse romanesti, haine si orice altceva, din Piazza della Repubblica, aparent cea mai mare din Europa,

parcul Valentino ce se intinde de-a lungul raului Pô, o oaza de aer curat, de plimbari nestingherite si picnicuri pe iarba

muzeul automobilului, care l-am vizitat in dimineata plecarii, cu piese de colectie asezate pe doua niveluri, foarte bine puse in scena, si alegerea potrivita pentru a captiva un copil de 3 ani.

si nu in ultimul rand inghetata italiana cu gust de alune, de care nu ne mai saturam!

Cum a fost cu copiii? Frumos, pentru ca le-am respectat ritmul de somn si de mancare, pentru ca ne-am bucurat de lucrurile mici si nu am venit cu asteptari prea mari. Ea devine din ce in ce mai curioasa si mai receptiva la ce se intampla in jur, el devine din ce in ce mai interesat de locurile pe unde mergem. Impreuna construiesc ghidusii pe scaunele de pe bancheta din spate a masinii, el vrea sa o plimbe cu caruciorul, ea rade imediat ce el o baga in seama, el abia asteapta sa-i dea un sarut cu patos, noi ii privim si ne dam coate unul la altul si ne spunem ca momente ca acestea ne sunt cele mai frumoase amintiri. Restul l-am imortalizat in sirul de mai jos.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *